Uzufructul, potrivit definiției date de Codul Civil este dreptul de a folosi bunul altei persoane și de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța.

Uzufructul are un caracter temporar, însă în cazul uzufructului viager particularitatea este că durata uzufructului nu este cunoscută în momentul constituirii acestuia, ea fiind egală cu durata vieții uzufructuarului.

Întânim în practică situația în care cei în vârstă preferă semnarea unui contract de vânzare cu drept de uzufruct viager în ceea ce privește locuința. Concret, ei vor îndreptățiți să își folosească locuința până la încetarea din viață a acestora, deși nu mai păstrează calitatea de proprietar. Dreptul de uzufruct se stinge prin decesul uzufructuarului.

Drepturile și obligațiile părților sunt următoarele:

• Titularul trebuie să predea bunul cu tot ce îl compune la momentul încheierii convenției;
• Să nu îngrădească libertatea beneficiarului de a se folosi de bun;
• Să suporte cheltuielile cu proprietatea (taxe, impozit) și reparațiile mari care mențin bunul în stare corespunzătoare de folosință.
• Titularul rămâne proprietarul bunului și are dreptul de a dispune acesta după bunul plac, el poate înstrăina doar nuda proprietate, iar uzufructuarul își va păstra dreptul său în continuare.
• Beneficiarultrebuie să conserve bunul ca un bun proprietar;
• Să suporte cheltuielile de întreținere ale bunului, rezultate din folosința obișnuită a bunului;
• Să restituie bunul fără deteriorări, iar în caz contrar poate fi obligat la despăgubiri.
• Poate să cedeze dreptul de uzufruct altei persoane prin contract de cesiune, cu excepția cazului în care părțile stipulează altfel prin contract.

Uzufructul se poate stinge:

• Prin moartea uzufructuarului;
• La cererea proprietarului care a constituit dreptul de uzufruct în caz de abuz de folosință din partea uzufructuarului;
• Când uzufructuarul renunță la uzufruct printr-un act unilateral, cu respectarea formalităților;
• Când bunul a fost distrus în întregime dintr-un caz fortuit (eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs).