Înalta Curte de Casație și Justiție a decis recent că, pentru a putea fi reținută infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, trebuie demonstrată nu doar prezența substanței în organism, ci și afectarea concretă a capacității de conducere.

Decizia ICCJ, care oferă o interpretare importantă a prevederilor legale, este obligatorie în aceste tipuri de spețe după apariția sa în Monitorul Oficial, adică din 28 ianuarie 2025.

Mai precis, judecătorii au stabilit că, „În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive (…), pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.”

La numai o zi după această decizie, câțiva parlamentari au și depus o contra-propunere legislativă în acest sens, care prevede închisoare de la doi la șapte ani pentru șoferii în cauză, dar și eliminarea sintagmei „sub influența” din actuala lege și înlocuirea acesteia cu o nouă formulare.

Noua variantă a legii ar urma să conțină prevederea conform căreia „conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani„.

Dacă acest proiect va fi aprobat, acesta ar schimba modul în care sunt investigate și judecate cazurile de conducere sub influența drogurilor, pentru că elimină exact clarificarea adusă prin Decizia ICCJ legată de măsura în care substanțele detectate în sânge pot influența capacitatea de a conduce a persoanei respective, golind practic de conținut această decizie.