Acordul de securitate socială România–SUA a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2026

Ce problemă rezolvă acest acord — și de ce dura de zeci de ani

Până pe 1 septembrie 2026, un român care lucrase 12 ani în România și 10 ani în SUA se trezea în fața unui paradox: nu era eligibil pentru pensie deplină în nicio țară. În România, stagiul minim de cotizare este de 15 ani — el nu îl atinsese. În SUA, sistemul Social Security necesită un număr minim de credite de muncă acumulate pe teritoriul american — și el nu le completase nici acolo.

Acordul nu înseamnă că anii de vechime din România și SUA se adună într-un singur stagiu de cotizare. Fiecare stat calculează și plătește separat pensia aferentă perioadelor în care persoana a contribuit la sistemul său de asigurări sociale. Dar prin principiul totalizării perioadelor de asigurare, cei 12 ani românești pot fi luați în calcul de autoritatea americană pentru a verifica dacă persoana îndeplinește condițiile minime — și reciproc.

„Perioadele lucrate în România și în SUA se cumulează acum pentru deschiderea dreptului la pensie. Nicio lună de contribuție nu se mai pierde din cauza barierelor birocratice dintre state", a declarat ministrul Muncii Oana Țoiu la intrarea în vigoare a acordului.

Prin această înțelegere, România devine cea de-a 30-a țară cu care Statele Unite au încheiat astfel de acorduri de securitate socială. Față de vecinii noștri, am ajuns relativ târziu — Polonia, Cehia, Slovacia sau Germania aveau acorduri similare cu SUA de peste 20 de ani.

Ce prevede acordul — principiile juridice care stau la bază

Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii acoperă, din perspectivă juridică, trei arii distincte:

• Totaliza perioadelor de asigurare — permite ca perioadele de contribuție dintr-un stat să fie luate în calcul de celălalt stat exclusiv pentru deschiderea dreptului la prestație, nu pentru calculul cuantumului. Concret: dacă ai 12 ani contribuiți în România și 8 ani în SUA, autoritatea americană poate folosi cei 12 ani românești pentru a verifica dacă îndeplinești pragul minim de eligibilitate. Dar pensia americană va fi calculată doar pe baza celor 8 ani contribuiți efectiv în SUA.
• Egalitatea de tratament — persoanele vizate de acord care au domiciliul pe teritoriul unui stat contractant primesc același tratament ca și cetățenii statului respectiv în privința acordării și plății prestațiilor. Un român care locuiește în SUA și solicită pensia americană nu poate fi tratat diferit față de un cetățean american în aceeași situație de contribuție.
• Exportul prestațiilor — dreptul la prestații sau plata acestora nu poate fi restricționat doar pentru faptul că beneficiarul locuiește în celălalt stat contractant. Dacă ai drept la pensie românească, o primești și dacă locuiești în SUA — și invers. Nu mai ești obligat să te întorci în țara de origine pentru a încasa pensia.

Ce sisteme acoperă acordul

• Pentru România: legile privind pensiile și ajutoarele de deces din sistemul public de pensii, precum și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (în scopul determinării legislației aplicabile).
• Pentru SUA: programul federal de asigurare pentru bătrânețe, urmași și dizabilitate — cunoscut ca Social Security, reglementat de Titlul II al Legii securității sociale americane. Programele de asistență socială de tip Medicaid sau ajutor de stat nu intră în sfera acordului.

Eliminarea dublei contribuții — regula detașării

Al doilea beneficiu major al acordului, ignorat adesea în comentariile publice dar esențial pentru angajatori și angajați detașați, este eliminarea obligației de a plăti contribuții sociale simultan în ambele țări.

Situația clasică înainte de acord: o companie românească îți trimite să lucrezi 2 ani în SUA. Plătești contribuții la Social Security în SUA — obligatoriu, pentru că muncești acolo. Dar firmele și angajații mai plăteau și contribuții în România, pentru că legislația internă nu prevedea exceptarea pe durata detașării în SUA. Rezultat: contribuție dublă, fără beneficiu dublu.

Acordul rezolvă asta printr-o regulă clară:

• Detașare de până la 5 ani: dacă ești trimis temporar de un angajator român să lucrezi în SUA, rămâi acoperit exclusiv de sistemul românesc de securitate socială. Nu plătești contribuții la Social Security americană pentru această perioadă — și nici angajatorul nu plătește contribuțiile patronale aferente în SUA.
• Detașare de peste 5 ani sau angajare directă în SUA: intri sub incidența legislației americane și plătești la Social Security. Perioada contribuită în SUA poate fi totalizată ulterior cu cea din România.
• Regula se aplică și invers — un angajat trimis de o companie americană să lucreze în România pe termen scurt rămâne acoperit de Social Security, fără obligație de contribuție la sistemul român.

Importanța practică pentru firme: orice companie română care trimite angajați în SUA sau care are personal american detașat în România trebuie să verifice dacă detașările intră sub incidența acordului și să obțină certificatul de acoperire corespunzător — documentul care dovedește că persoana contribuie la sistemul statului de origine și este scutită de contribuții în statul de destinație.

Cum ceri pensia în baza acordului — pași concreți

Dacă ești român și ai lucrat în SUA

• Depui cererea la casa teritorială de pensii din România de la domiciliu sau reședința ta. Casa de pensii română devine punctul tău de contact principal, indiferent dacă soliciți pensia românească, pensia americană sau ambele.
• Dacă locuiești în SUA, te adresezi Social Security Administration (SSA) — cea mai apropiată agenție de domiciliul tău american. SSA va comunica direct cu CNPP pentru schimbul de informații privind perioadele de contribuție.
• Documentele necesare includ: actul de identitate, documente care atestă perioadele de muncă în România (carnet de muncă, adeverințe de la angajatori sau CNPP), numărul de Social Security american și orice document american care atestă perioadele de contribuție (formularul SSA-7004 sau extrasul din contul tău la SSA, disponibil online pe ssa.gov).
• CNPP este organismul de legătură pentru România — comunică direct cu SSA fără să fie nevoie să faci tu schimbul de documente între cele două sisteme.

Ce să știi despre calculul pensiei

„Dacă o persoană a lucrat 15 ani în România și 13 ani în SUA, pensia persoanei nu se va calcula luând ca bază numărul de 28 de ani de pensie totală, din România și America", explică avocatul Alexandru Crăciunescu, avocat licențiat în SUA și România, pentru TVR Info.

Fiecare stat calculează și plătește independent:

• România plătește pensia calculată pe baza celor 15 ani contribuiți în sistemul românesc, aplicând formula din Legea pensiilor nr. 360/2023;
• SUA plătește pensia calculată pe baza celor 13 ani contribuiți la Social Security, aplicând formula americană bazată pe câștigurile medii indexate din SUA.

Totalizarea intervine exclusiv dacă nu ai suficienți ani într-un singur sistem pentru a atinge pragul minim de eligibilitate. Dacă ai 20 de ani contribuiți în România, ești eligibil pentru pensia română indiferent de acord. Dacă ai 5 ani în SUA, s-ar putea să nu atingi pragul american de 10 ani (40 de credite de muncă) — și atunci, acordul îți permite să folosești perioadele românești pentru a verifica eligibilitatea americană.

Situații speciale — lucrători independenți și pensii de urmaș sau dizabilitate

• Lucrătorii independenți (PFA, freelanceri) care activează în ambele țări sunt acoperiți de acord. Regula detașării nu se aplică direct, dar există prevederi privind legislația aplicabilă contribuțiilor sociale — de regulă, te supui legislației statului în care îți desfășori efectiv activitatea.
• Pensia de urmaș — copiii și soțul/soția supraviețuitor al unei persoane care a contribuit în ambele sisteme pot beneficia de totalizare pentru accesul la pensia de urmaș, atât în sistemul românesc, cât și la Social Security americană.
• Pensia de dizabilitate — acordul acoperă și prestațiile pentru incapacitate de muncă. Dacă o persoană nu îndeplinește stagiul minim de cotizare pentru pensie de invaliditate în România, dar a contribuit și în SUA, perioadele americane pot fi luate în calcul și invers.
• Ajutorul de deces — prevăzut în sistemul românesc de pensii — intră și el în sfera acordului pentru determinarea legislației aplicabile.

Ce nu face acordul — limitele pe care trebuie să le înțelegi

Acordul este un pas major înainte, dar nu este o soluție universală. Câteva limitări importante:

• Nu recuperezi contribuțiile plătite înainte de 1 septembrie 2026. Acordul se aplică de la data intrării în vigoare — perioadele de muncă anterioare sunt recunoscute pentru calcul, dar nu poți solicita retroactiv rambursarea contribuțiilor plătite dublu înainte de această dată.
• Nu mărește cuantumul pensiei. Fiecare sistem plătește strict ce îi revine pe baza perioadelor contribuite la el. Totalizarea doar deschide dreptul — nu majorează suma.
• Nu acoperă programele de asistență socială americane — Medicaid, Supplemental Security Income (SSI) sau ajutoarele de stat nu intră în acord. Acordul vizează exclusiv Social Security federal.
• Nu elimină obligația de a dovedi contribuțiile. Trebuie să poți demonstra perioadele de muncă în ambele țări. Dacă ai lucrat „la negru" în SUA sau nu ai extras de cont Social Security, perioadele respective nu pot fi luate în calcul.

Surse: CNPP — comunicat 1 septembrie 2026; Ministerul Muncii — comunicat oficial august 2026 (Oana Țoiu); Adevărul — 1 septembrie 2026 (avocat Alexandru Crăciunescu, TVR Info); Antena 3 — 1 septembrie 2026; Ziarul Unirea — 1 septembrie 2026; Contzilla.ro — 1 septembrie 2026; Aktual24.ro — 1 septembrie 2026; Juridice.ro — 2 septembrie 2026; Legea nr. de ratificare din ianuarie 2024; Social Security Administration — ssa.gov.

Concluzie

Acordul din 1 septembrie 2026 rezolvă o nedreptate reală față de sute de mii de români care au muncit pe două continente și riscau să rămână fără pensie în niciuna dintre țări. Mecanismul este clar, instituțiile responsabile sunt desemnate, iar cererile se pot depune deja.

Dacă te afli în situația descrisă — ani de muncă atât în România, cât și în SUA — primul pas este să îți verifici extrasul de cont Social Security pe ssa.gov și să soliciți de la CNPP o adeverință cu perioadele de contribuție din România. Cu aceste două documente în mână, ai baza pentru orice cerere, indiferent de care parte a Atlanticului o depui.