AI Act se aplică din 2 august 2026 în România: ce înseamnă obligația de transparență pentru companii
De duminică, 2 august 2026, Regulamentul european privind inteligența artificială — cunoscut ca AI Act — a intrat într-o etapă nouă și importantă. Nu mai vorbim despre un act normativ „pentru firmele de tehnologie", ci despre reguli care ating direct orice companie care folosește un chatbot, generează conținut cu ajutorul unui model AI sau publică materiale text, foto, audio ori video asistate de inteligență artificială. Practic, dacă afacerea ta interacționează cu clienții printr-un sistem automatizat sau produce conținut cu AI, articolul 50 din Regulamentul (UE) 2024/1689 te privește de acum.
Ce se schimbă concret de la 2 august
Obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 devin aplicabile atât pentru furnizorii de sisteme AI, cât și pentru cei care le folosesc în activitatea proprie (implementatorii, în limbajul regulamentului). Ideea de bază e simplă: oamenii trebuie să știe când vorbesc cu o mașină și când conținutul pe care îl citesc, îl văd sau îl aud a fost generat sau modificat artificial.
Concret, regulile vizează trei situații:
- Sistemele care interacționează direct cu oamenii — un chatbot de pe un site, un asistent virtual de suport clienți — trebuie să comunice clar că utilizatorul discută cu un sistem AI, nu cu o persoană.
- Conținutul de tip „deepfake" — imagini, materiale audio sau video generate ori modificate artificial astfel încât să pară reale — trebuie etichetat ca atare.
- Textele publicate pe teme de interes public, generate sau modificate cu AI, trebuie să fie marcate în mod vizibil.
Există și o excepție de care merită să știi, mai ales dacă ai un site care publică articole: dacă un text a trecut printr-o verificare umană reală, există control editorial și cineva își asumă răspunderea pentru conținut, obligația de etichetare nu se aplică automat. Cu alte cuvinte, folosirea AI ca instrument de redactare nu transformă fiecare articol într-unul care trebuie marcat — dar lipsa oricărui control editorial, da.
Cine are obligații și ce presupun ele
Regulamentul face o distincție utilă între furnizor (cel care dezvoltă sau pune pe piață sistemul AI) și implementator (cel care îl folosește în activitatea proprie). Furnizorii de sisteme generative — cele care produc text, imagine, audio sau video sintetic — trebuie să integreze o soluție tehnică prin care conținutul artificial să poată fi identificat automat, într-un format citibil de alte sisteme informatice.
Implementatorii, adică firmele și persoanele care folosesc aceste sisteme fără să le fi dezvoltat, au propria lor obligație: să eticheteze conținutul de tip deepfake și textele de interes public generate cu AI, respectiv să informeze utilizatorii atunci când aceștia interacționează cu un sistem automatizat. Dacă firma ta cumpără sau integrează un instrument AI de la un furnizor terț și îl pui la dispoziția clienților, obligația de informare a publicului rămâne în sarcina ta, nu doar a furnizorului tehnologiei.
O regulă similară există și pentru sistemele de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică: persoanele expuse acestor tehnologii trebuie informate că sunt analizate în acest fel, iar prelucrarea datelor colectate rămâne, în plus, supusă regulilor obișnuite de protecție a datelor cu caracter personal.
Cine verifică respectarea regulilor
Fiecare stat membru trebuie să desemneze o autoritate națională responsabilă cu supravegherea pieței și cu aplicarea sancțiunilor. În România, printr-un memorandum de guvern, ANCOM a fost propusă pentru rolul de autoritate națională de supraveghere și punct unic de contact, urmând ca responsabilitățile să fie împărțite și cu alte instituții, în funcție de domeniul vizat. Legea națională care va stabili în detaliu instituțiile implicate și regimul sancționator este încă în lucru, dar asta nu amână aplicarea obligațiilor din regulamentul european, care se aplică direct, fără să fie nevoie de o lege internă de transpunere.
Cât de mari sunt riscurile financiare
AI Act vine cu sancțiuni serioase. Pentru utilizarea unor practici interzise, amenzile pot ajunge până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală a companiei, se aplică valoarea mai mare dintre cele două. Pentru celelalte încălcări, inclusiv nerespectarea obligațiilor de transparență, plafoanele sunt mai reduse, dar tot substanțiale.
Un aspect pe care multe companii îl trec cu vederea: sancțiunile din AI Act se pot cumula cu cele din GDPR, dacă aceeași faptă implică și o prelucrare necorespunzătoare a datelor personale — acolo amenzile pot ajunge la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri. Practic, un chatbot prost configurat, care colectează date fără informare corectă și fără să spună utilizatorului că e un sistem automatizat, poate genera două seturi de sancțiuni în paralel, nu unul singur.
Calendarul următor
2 august 2026 nu e ultimul termen important. Regulamentul se aplică etapizat, iar următoarele repere merită notate din timp:
- 2 decembrie 2026 — intră în vigoare noi interdicții, printre care interzicerea generării sau modificării, fără consimțământ, a unor materiale intime cu persoane identificabile. Tot de la această dată devine aplicabilă obligația de marcare a conținutului generat de sisteme AI puse pe piață înainte de 2 august 2026.
- 2 decembrie 2027 — devin aplicabile cerințele pentru sistemele cu risc ridicat prevăzute în anexa III a regulamentului.
- 2 august 2028 — intră în vigoare obligațiile pentru sistemele de risc ridicat reglementate prin articolul 6 alineatul (1) și anexa I, categorie care include produse deja supuse altor reglementări, cum ar fi dispozitivele medicale sau sistemele de asistență la condus.
Ce poate face o companie chiar acum
Nu e nevoie de un proiect uriaș de conformare peste noapte, dar o verificare rapidă a expunerii reale îți economisește probleme mai târziu. Merită parcurse câteva întrebări simple: folosești un chatbot sau un asistent virtual pe site și, dacă da, utilizatorul știe clar că vorbește cu un sistem automatizat? Publici conținut generat cu AI pe teme de interes public, fără nicio verificare editorială? Folosești materiale foto sau video generate artificial în comunicarea companiei, fără să le marchezi ca atare?
Dacă răspunsul la oricare dintre aceste întrebări e „nu știu sigur" sau „posibil", cel mai simplu pas este o discuție punctuală cu un avocat care se ocupă de drept comercial și protecția datelor, care să analizeze concret sistemele folosite de firma ta și să stabilească dacă și ce obligații de transparență ai. E mult mai ieftin să clarifici acum decât să răspunzi ulterior unui control.