Drept digital · Proprietate intelectuală · CJUE
CJUE a decis că platformele online trebuie să plătească editorii de presă — ce înseamnă hotărârea Meta vs. AGCOM pentru publicațiile din România
Pe 12 mai 2026, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat decizia în cauza C-797/23, Meta Platforms Ireland vs. AGCOM — o hotărâre care reapare în actualitate juridică în această săptămână prin implicațiile ei pentru România și pentru dezbaterea mai largă despre drepturile de autor în era inteligenței artificiale. Pe scurt: platformele online pot fi obligate să plătească o remunerație echitabilă editorilor de presă pentru utilizarea conținutului lor.
Ce a decis Curtea de Justiție a UE
Cazul a pornit din Italia: autoritatea de reglementare AGCOM stabilise că Meta (Facebook, Instagram) trebuie să plătească o remunerație echitabilă editorilor de presă italieni pentru utilizarea fragmentelor din articolele lor pe platformele sale. Meta a contestat decizia, susținând că legislația italiană contravine dreptului european.
CJUE a respins argumentele Meta și a confirmat că statele membre UE pot impune platformelor online obligația de a plăti o remunerație echitabilă editorilor de presă, atunci când utilizează conținutul acestora — cu trei condiții cumulative:
- Remunerația trebuie să fie contraprestația economică a autorizației de utilizare — adică plata trebuie să corespundă unui drept real acordat de editor, nu să fie o taxă arbitrară.
- Editorul trebuie să poată refuza autorizația sau să o acorde gratuit — deci dreptul exclusiv al editorului rămâne intact; el nu este obligat să licențieze.
- Nu se poate impune nicio plată platformelor care nu utilizează conținut editorial — regula se aplică doar dacă există utilizare efectivă.
Curtea a validat și obligațiile impuse platformelor de a negocia cu editorii și de a furniza date necesare calculului remunerației, considerând că acestea sunt justificate prin obiectivul de a asigura „o piață a dreptului de autor performantă și echitabilă".
Care este baza legală și de unde vine acest drept
Hotărârea se bazează pe art. 15 din Directiva UE 2019/790 privind dreptul de autor în piața unică digitală (CDSMD) — directiva care a introdus în dreptul UE un drept conex specific pentru editorii de publicații de presă.
România a transpus această directivă prin Legea nr. 69/2022, care a modificat Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Teoretic, cadrul legal există deja în România — editorii români au dreptul conex recunoscut. Practic, mecanismul de negociere și de executare a acestui drept față de platformele mari nu a funcționat până acum, tocmai pentru că lipsa unor precedente clare în fața platformelor descuraja acțiunea.
Decizia CJUE schimbă acest tablou: validează nu doar dreptul în sine, ci și mecanismele instituționale de aplicare — inclusiv rolul autorităților de reglementare (în România, ORDA — Oficiul Român pentru Drepturile de Autor) de a stabili criterii de remunerație și de a interveni în cazul dezacordului dintre editor și platformă.
Ce înseamnă concret pentru publicațiile din România
- Editorii români au deja baza legală. Legea nr. 69/2022 există. Ce lipsea era claritatea că mecanismele de negociere și de executare sunt compatibile cu dreptul european. CJUE a confirmat că sunt — dacă sunt implementate corect.
- ORDA poate interveni. Autoritatea română poate, în principiu, să stabilească criterii de remunerație echitabilă și să medieze sau să arbitreze disputele dintre editori și platforme — exact cum AGCOM a făcut-o în Italia. Decizia CJUE validează acest rol și în România.
- Platformele care nu utilizează conținut editorial nu pot fi obligate să plătească. Dacă o platformă nu preia fragmente din articole, nu i se poate impune nicio taxă sau remunerație.
- Legătura cu inteligența artificială. Decizia are implicații directe pentru dezbaterea privind antrenarea modelelor AI pe date jurnalistice. CJUE a subliniat că editorii trebuie să rămână în control asupra conținutului lor și că utilizarea fără autorizație — inclusiv pentru antrenarea AI — poate intra sub incidența dreptului conex. Aceasta este o temă în plină evoluție la nivel european.
Ce poate face un editor român acum: dacă o platformă utilizează conținut editorial fără autorizație sau fără negociere, editorul poate notifica formal platforma invocând dreptul conex recunoscut de Legea nr. 69/2022, poate sesiza ORDA și, dacă situația nu se rezolvă, poate iniția o acțiune civilă pentru despăgubiri. Decizia CJUE consolidează solid baza acestei acțiuni.
Surse: CJUE — Hotărârea din 12 mai 2026, C-797/23, Meta Platforms Ireland vs. AGCOM; Juridice.ro — 13 iulie 2026; Profit.ro; G4Media; Mediafax; go4it.ro; CREATe — University of Glasgow; Directiva UE 2019/790; Legea nr. 69/2022; Legea nr. 8/1996.