De azi, avocații din România pot fi controlați pentru respectarea regulilor anti-spălare bani — ce obligații concrete există și ce se întâmplă dacă nu le respecți

Un dosar cu mai multe amânări — de ce a durat atât de mult

Obligația avocaților de a respecta regulile de prevenire a spălării banilor există în legislația română din 2019, prin Legea nr. 129/2019. Problema era că UNBR — ca organism de autoreglementare a profesiei — nu dispunea de o procedură proprie de control a modului în care avocații aplică aceste reguli. Statul, prin Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), putea solicita date, dar controlul efectiv al profesiei revenea UNBR.

Procedura de control a fost aprobată inițial în 2024, cu intrare în vigoare prevăzută pentru iulie 2025. A urmat o amânare la 15 septembrie 2025, apoi la 15 martie 2026, iar Consiliul UNBR din februarie 2026 a mai amânat-o până pe 4 mai 2026, pentru implementarea programului informatic de selecție aleatorie. În septembrie 2026, prin Hotărârea nr. 343, s-a stabilit că amânările s-au terminat: 15 septembrie 2026 este data fermă.

Motivele amânărilor repetate: numărul mare de avocați care trebuiau instruiți, implementarea platformei informatice de selecție aleatorie și dezbaterile interne privind tensiunea dintre obligațiile AML și secretul profesional al avocatului — o problemă juridică reală, care a generat un grup de lucru dedicat în cadrul UNBR.

Cine este supus procedurii de control și cine nu

Nu toți avocații intră automat sub incidența controlului AML — Legea nr. 129/2019 și reglementările sectoriale ale UNBR limitează sfera la avocații care desfășoară activități cu potențial de risc pentru spălarea banilor.

Activitățile vizate explicit:

• Participarea la tranzacții imobiliare — cumpărare, vânzare, constituire de ipoteci;
• Administrarea de fonduri, valori mobiliare sau alte active ale clientului;
• Deschiderea sau administrarea de conturi bancare, de economii sau de valori mobiliare;
• Organizarea de aporturi pentru înființarea, funcționarea sau administrarea unei societăți;
• Înființarea, cumpărarea sau vânzarea de persoane juridice sau structuri fără personalitate juridică;
• Stabilirea sediului social pentru societăți — activitate pentru care UNBR a creat un registru dedicat.

Avocatul colaborator care nu are drept la clientelă proprie sau avocatul salarizat în interiorul profesiei nu este subiect al Legii. Cei care exercită exclusiv asistență juridică în instanță sau consultanță juridică pură, fără nicio componentă financiară sau patrimonială din lista de mai sus, nu intră în sfera controlului AML.

Practic, cei mai expuși sunt avocații care asistă clienți în tranzacții imobiliare, în restructurări de firme, în fuziuni-achiziții sau în operațiuni cu active. Cei care practică exclusiv drept penal, litigii civile sau dreptul familiei fără a gestiona active ale clientului au o expunere mult mai redusă.

Ce obligații concrete trebuie să aibă orice avocat vizat — lista completă

1. Evaluarea riscurilor la nivelul cabinetului

Fiecare cabinet sau societate de avocatură care desfășoară activitățile vizate trebuie să aibă o evaluare proprie a riscurilor de spălare a banilor, adaptată naturii și volumului activității sale. Nu poți folosi o evaluare generică descărcată de pe internet — trebuie să reflecte clienții tăi reali, tipurile de tranzacții pe care le asiști și jurisdicțiile cu care lucrezi.

2. Politici și norme interne AML

Avocatul are obligația de a adopta la nivelul formei de exercitare a profesiei politici și norme interne, mecanisme de control intern și proceduri de administrare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Aceste documente trebuie să existe fizic sau digital și să fie actualizate — nu suficient să fi existat cândva.

3. Cunoașterea clientului — KYC

Măsurile de cunoaștere a clientului (Know Your Customer — KYC) sunt obligatorii înainte de stabilirea relației de afaceri. Concret:

• Identificarea și verificarea identității clientului pe baza unui document oficial;
• Identificarea beneficiarului real — persoana fizică din spatele unui client persoană juridică care deține sau controlează în ultimă instanță clientul (de regulă, cel cu participație de peste 25%);
• Înțelegerea scopului și a naturii relației de afaceri;
• Monitorizarea continuă a relației — dacă ceva se schimbă la client sau la natura tranzacțiilor, dosarul KYC se actualizează.

4. Păstrarea evidenței și a documentelor

Toate procedurile aplicate, măsurile luate și documentele justificative trebuie păstrate. Intervalele de actualizare a dosarelor de cunoaștere a clientului sunt: cinci ani pentru clienții cu risc scăzut, trei ani pentru clienții cu risc standard și un an pentru clienții cu risc ridicat, în raport de data ultimei actualizări.

Important: procedurile de prevenire a spălării banilor se aplică și clienților pentru care sunt încheiate contracte de asistență juridică la momentul intrării în vigoare a normelor sectoriale. Nu poți ignora clienții vechi — dosarele lor KYC trebuie create sau actualizate chiar dacă relația a început înainte de 2019.

5. Persoana desemnată și formarea profesională

Cabinetele mai mari trebuie să desemneze o persoană responsabilă cu aplicarea normelor AML. Persoanele desemnate au obligația de a participa la activitățile de instruire și la programele speciale de formare profesională. UNBR organizează astfel de programe prin barouri.

6. Auditul intern periodic

Obligația de a asigura o funcție de audit independent în scopul testării politicilor, normelor interne, mecanismelor și procedurilor de administrare a riscurilor se realizează la intervale de doi ani și revine avocaților titulari sau coordonatori din formele de exercitare care depășesc anumite criterii de dimensiune — active de peste 16 milioane lei sau venituri din onorarii corespunzătoare.

Cum funcționează controlul UNBR — selecție aleatorie și garanții pentru secretul profesional

Consilierul cu atribuții de control din cadrul Consiliului UNBR va verifica în toate cazurile dacă avocatul a respectat obligațiile din Legea nr. 129/2019 și reglementările sectoriale, având dreptul de a solicita avocatului datele și documentele necesare realizării procedurii de control.

Elementele-cheie ale procedurii:

• Selecție aleatorie prin platformă informatică. Avocații supuși controlului sunt selectați prin algoritm — nu există o țintire discreționară. Transparența selecției a fost una dintre condițiile negociate de barouri înainte de acceptarea procedurii.
• Controlul vizează exclusiv procedurile AML, nu fondul dosarelor. UNBR nu poate accesa conținutul dosarelor clienților, corespondența avocat-client sau datele protejate de secretul profesional. UNBR a adoptat norme sectoriale și proceduri de control menite să asigure un echilibru între cerințele legale în materia prevenirii spălării banilor și protejarea substanței secretului profesional.
• Controlul verifică existența și calitatea documentelor interne — politici AML, dosare KYC, evidența procedurilor aplicate — nu identitatea concretă a clienților sau conținutul mandatelor.
• Datele transmise ONPCSB pot fi anonimizate. Procedura de control a avocatului cu privire la îndeplinirea obligațiilor se va realiza de către ONPCSB în baza datelor și a informațiilor puse la dispoziție de către avocat, care pot fi anonimizate.

Ce se întâmplă dacă nu ai documentele la zi când vine controlul

Nerespectarea obligațiilor AML de către avocați are consecințe pe două niveluri:

• Răspundere disciplinară în fața baroului. Nerespectarea reglementărilor sectoriale UNBR constituie abatere disciplinară. Sancțiunile disciplinare pentru avocați merg de la avertisment și amendă până la suspendarea sau excluderea din profesie, în funcție de gravitate și de caracterul repetat al încălcării.
• Răspundere contravențională conform Legii nr. 129/2019. ONPCSB poate aplica amenzi contravenționale între 5.000 și 10.000.000 lei pentru nerespectarea obligațiilor AML — unui avocat sau unui cabinet, în funcție de situație. Amenzile mari vizează nerespectarea sistematică sau gravă, nu lipsa unui formular.
• Avocatul condamnat definitiv pentru infracțiunea de spălare a banilor este exclus de drept din profesie, conform reglementărilor sectoriale UNBR.

Riscul imediat cel mai frecvent pentru un avocat care nu a implementat nimic nu este amenda maximă — ci sancțiunea disciplinară de la barou, care poate afecta reputația profesională și poate genera costuri semnificative prin procedura disciplinară în sine.

Ce trebuie să faci acum dacă ești avocat și nu ai implementat obligațiile AML

• Verifică dacă activitatea ta intră în sfera Legii 129/2019. Dacă asisti exclusiv în instanță sau consultanță juridică pură fără a gestiona active sau tranzacții patrimoniale ale clientului, expunerea ta este minimă. Dacă lucrezi cu tranzacții imobiliare, societăți sau active, ești vizat direct.
• Elaborează sau actualizează evaluarea riscurilor AML a cabinetului. Este documentul-fundament din care derivă toate celelalte. UNBR a publicat un Ghid AML care poate fi folosit ca punct de pornire.
• Creează dosarele KYC pentru clienții activi. Prioritizează clienții cu care lucrezi la tranzacții în curs. Clienților cu risc standard le revizuiești dosarul la trei ani — dar dacă nu ai niciun dosar, primul trebuie creat imediat.
• Documentează procedurile aplicate. Chiar dacă ai aplicat informal due diligence clientului, dacă nu există o evidență scrisă, din perspectiva controlului UNBR este ca și cum nu ai aplicat nimic.
• Participă la programele de formare ale baroului. Ignoranța față de obligații nu este o apărare validă în fața comisiei disciplinare.

Surse: UNBR — Hotărârea Consiliului nr. 343/4–5 septembrie 2026 (unbr.ro); UNBR — Reglementări sectoriale AML actualizate aprilie 2026 (unbr.ro); UNBR — Comunicat dialog cu Baroul București privind procedura AML (Juridice.ro, 2026); Consiliul UNBR — Sinteza ședinței 13–14 februarie 2026; Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului; Regulamentul procedurilor de control UNBR.

Concluzie

După aproape doi ani de amânări, controlul AML al avocaților devine realitate de astăzi. Procedura nu este un instrument de supraveghere a clientelei — este o verificare a modului în care avocatul și-a organizat propria activitate pentru a preveni utilizarea profesiei ca vehicul pentru spălarea banilor.

Tensiunea cu secretul profesional este reală și UNBR a negociat garanții concrete: selecție aleatorie, control limitat la proceduri interne, posibilitatea anonimizării datelor. Dar garanțiile funcționează numai dacă avocatul are documentele la zi. Un cabinet fără politici AML, fără dosare KYC și fără evaluare a riscurilor nu are ce garanții să invoce în fața unui control.