Declarațiile de avere ale demnitarilor dispar din forma lor actuală

Cum s-a ajuns la această formă — scurt istoric al unui dosar legislativ complicat

Legea Integrității, sau mai precis Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (PL-x 530/2026), a avut un parcurs parlamentar accidentat. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților pe 3 august 2026 și de Senat, ca for decizional, pe 5 august 2026 — cu amendamente controversate, printre care cel al AUR privind obligativitatea declarațiilor de avere și pentru partenerii de viață ai demnitarilor.

Pe 7 august 2026, Parlamentul a transmis legea la promulgare, dar Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională. CCR a constatat că mai multe prevederi sunt neconstituționale — în special cele privind forma de publicare a declarațiilor de avere, considerând că publicarea datelor detaliate (sume exacte în conturi, adrese complete ale proprietăților) încalcă art. 26 din Constituție privind dreptul la viață privată.

Legea s-a întors în Parlament, iar pe 24 august 2026, Camera Deputaților a adoptat varianta revizuită, conformă cu observațiile CCR — cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și 3 abțineri. Urma să meargă la Senat, dar pe 25 august comisia juridică a Senatului și-a amânat ședința, după ce USR a depus un nou proiect de amendamente care încearcă să recapete un nivel mai ridicat de transparență în limitele constituționale. Presiunea e enormă: termenul PNRR este 31 august.

Ce se schimbă concret față de actuala declarație de avere

Forma actuală a declarațiilor de avere — cea pe care o găsești astăzi pe site-ul ANI — este un document detaliat: fiecare imobil cu adresa exactă, fiecare cont bancar cu suma exactă, fiecare vehicul, investiție sau datorie, toate enumerate. Oricine poate intra pe ani.gov.ro și citi declarația unui primar, judecător sau ministru până la ultimul leu din cont.

Noua lege înlocuiește această transparență cu un mecanism în două straturi:

• Declarația completă rămâne, dar devine confidențială. Demnitarii și funcționarii publici vor depune în continuare o declarație detaliată — prin platforma digitală e-DAI gestionată de ANI. Această declarație conține toate datele actuale: bunuri, conturi, venituri, datorii. Ea nu va fi publică, ci va rămâne la dispoziția ANI pentru control și verificare, timp de 7 ani.
• Public va fi o „fișă de interese financiare" generată automat de ANI. Pe baza declarației complete, un algoritm al ANI va genera și publica o fișă sintetică. Ce apare în această fișă:
  • imobilele și terenurile nu mai apar cu adresa exactă, ci cu localitatea și județul;
  • valorile nu mai sunt sume exacte, ci intervale valorice — de exemplu, „50.000–100.000 euro", nu „73.500 euro";
  • conturile bancare nu mai arată soldul exact, ci un interval;
  • veniturile sunt prezentate în categorii, nu cifră exactă;
  • datele de identificare ale declarantului (adresă de domiciliu, CNP) nu mai sunt publice.

Legea se aplică tuturor persoanelor care ocupă funcții publice: demnitari, parlamentari, miniștri, primari, președinți de consilii județene, magistrați, funcționari publici cu funcții de conducere și șefii instituțiilor centrale și locale.

Ce a eliminat CCR din prima formă a legii și de ce

Curtea Constituțională a intervenit cu câteva constatări de neconstituționalitate care au modificat substanțial proiectul:

• Publicarea declarațiilor de avere detaliate pe site-ul ANI a fost declarată neconstituțională. CCR a stabilit că obligarea demnitarilor la publicarea sumelor exacte din conturi și a adreselor complete ale proprietăților excede ceea ce este proporțional față de interesul legitim de transparență, raportând la art. 26 din Constituție privind dreptul la viața privată și de familie. Decizia a generat critici puternice — mai ales din societatea civilă și din opoziție, care au acuzat CCR că protejează interesele clasei politice.
• „Amendamentul amantelor" (AUR) a fost eliminat. Curtea Constituțională a eliminat prevederea controversată introdusă anterior în Senat, cunoscută drept „amendamentul amantelor", care prevedea că declarațiile de avere să fie depuse și de persoanele care se află în „relații asemănătoare celor dintre soți", considerând că formularea este lipsită de precizie și că nu pot fi instituite obligații legale pe baza ei.
• Prevederile privind incompatibilitatea și mandatele în curs — referitoare indirect la situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă de incompatibilitate — au rămas parțial în lege, deși au generat dezbateri aprinse privind efectele retroactive.

Forma de după CCR a transparentizării reprezintă, în opinia unor analiști, publicarea ciuntită a averilor demnitarilor, generată de un robot al ANI. Jurnaliștii de investigație au semnalat că schimbarea face mult mai dificilă identificarea creșterilor nejustificate de avere și urmărirea legăturilor dintre bunuri și sursele de venit ale demnitarilor.

Ce propune USR prin amendamentele depuse pe 25 august

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că USR a depus amendamente menite a rezolva problema transparenței în limitele constituționale, propunând o nouă modalitate de afișare a unei fișe care respectă exigențele trasate de CCR.

Concret, propunerea USR urmărește un compromis: nu se publică adresele exacte ale imobilelor și nici soldul exact al conturilor — dar se publică valoarea totală a imobilelor pe intervale, iar diferența de avere de la un an la altul să fie justificabilă și verificabilă față de veniturile declarate.

„Această fișă nu va mai conține terenuri individualizate, ci va conține valoarea totală a imobilelor în praguri, pentru că pe noi nu ne interesează ce bunuri efective au, ci ne interesează o diferență de la an la an, care trebuie să fie justificabilă de modalitatea în care ai avut veniturile", a declarat deputatul Dimitriu.

Dacă Senatul adoptă varianta USR înainte de 31 august, România salvează jaloanele PNRR și câștigă 770 de milioane de euro. Dacă nu — sau dacă varianta adoptată ridică din nou probleme de constituționalitate — suma se pierde.

Digitalizarea declarațiilor — ce aduce platforma e-DAI

Indiferent de dezbaterea privind transparența publică, legea aduce o schimbare procedurală semnificativă: depunerea declarațiilor de avere și de interese devine exclusiv digitală, prin platforma e-DAI gestionată de ANI.

Asta înseamnă că:

• Nu mai există declarații pe hârtie depuse la instituție. Totul se completează online, prin cont autentificat.
• ANI poate procesa și verifica automat datele — inclusiv prin compararea cu bazele de date ale ANAF, ANCPI (Cadastru) sau ONRC, pentru a identifica discrepanțe.
• Termenele de depunere rămân cele actuale — 15 mai pentru declarațiile anuale — dar procedura devine mai strictă: depunerea întârziată sau incompletă în sistemul digital va fi detectată automat.
• ANI generează automat „declarația de interese financiare" publică, pe baza datelor introduse — eliminând posibilitatea ca funcționarul să controleze ce apare public și ce nu.

În practică, demnitarii vor completa în continuare informațiile prevăzute în actualele declarații de avere și de interese și le vor transmite ANI. Aceste declarații nu vor fi făcute publice, ci vor rămâne la dispoziția ANI, care va genera noul document și îl va publica online.

Ce obligații noi aduce legea pentru funcționarii publici și aleșii locali

Dincolo de forma declarațiilor, legea aduce modificări reale în zona de aplicare și sancțiuni:

• Extinderea categoriilor obligate. Legea clarifică și extinde lista persoanelor care au obligația depunerii declarației, incluzând explicit categorii care până acum se aflau în zone gri: membrii comisiilor de achiziții publice de la nivel local, conducătorii unor entități finanțate din fonduri europene, anumiți consilieri ai demnitarilor.
• Sistemul PREVENT rămâne și se întărește. Modificările vizează și Sistemul PREVENT din achizițiile publice. PREVENT este mecanismul prin care ANI verifică automat dacă există conflicte de interese în procedurile de achiziție publică, înainte de semnarea contractului. Legea consolidează acest sistem și îl extinde la mai multe categorii de proceduri.
• Sancțiunile pentru nedepunere rămân. Nerespectarea obligației de depunere a declarației în termenul legal este sancționată cu amendă contravențională cuprinsă între 50 și 1.000 de lei și poate atrage și sancțiuni disciplinare. Dacă ANI constată că declarația conține omisiuni sau falsuri, cazul se trimite la parchet.
• Incompatibilitățile și conflictele de interese rămân reglementate strict. Legea nu relaxează regimul incompatibilităților — un ales local nu poate fi în același timp și administrator al unei firme care are contracte cu primăria, indiferent de modificările privind declarațiile de avere.

Ce înseamnă concret pentru cetățeni și jurnaliști de investigație

Schimbarea cea mai importantă — și cea mai controversată — este că verificarea creșterilor de avere ale demnitarilor devine semnificativ mai dificilă. Dacă anterior puteai compara declarația din 2020 cu cea din 2025 și vedea că un primar a cumpărat un teren de 200.000 de euro în condițiile unui salariu de 8.000 de lei pe lună, acum vei vedea că deține imobile „în valoare de 150.000–200.000 euro" — fără să poți știi exact ce, unde și când.

Avantajul invocat oficial: reducerea riscurilor de securitate pentru demnitar și familie, prin nepublicarea adreselor exacte ale locuințelor. Dezavantajul real: îngreunarea semnificativă a jurnalismului de investigație și a controlului cetățenesc.

Ce rămâne disponibil publicului:

• Fișa sintetică generată de ANI — cu intervale valorice, nu sume exacte;
• Veniturile declarate pe categorii;
• Existența sau absența declarației — ANI publică lista celor care nu au depus declarația în termen;
• Deciziile ANI de constatare a incompatibilității sau conflictului de interese — acestea rămân publice și detaliate.

Surse: Bugetul.ro — 24 august 2026 (adoptare Camera Deputaților); TVR Info — 25 august 2026 (amânare comisie Senat); PressAlert.ro — 25 august 2026 (amendamente USR); Jurnalul.ro — 25 august 2026 (analiză critică); Juridice.ro — 5 august 2026 (adoptare Senat); Digi24 — 5 august 2026; RomâniaTV — 24 august 2026; Ziare.com — 5 august 2026; Presidency.ro — sesizare CCR; ANI — comunicat 5 august 2026; Context.ro — 5 august 2026.

Concluzie: o reformă real necesară, cu un compromis discutabil

Legea Integrității rezolvă două probleme reale: digitalizează un proces care funcționa pe hârtie în 2026 și consolidează mecanismele ANI de control automat al conflictelor de interese. Acestea sunt contribuții concrete.

Dar înlocuirea declarațiilor detaliate cu fișe sintetice, ca urmare a intervenției CCR, ridică o întrebare legitimă: o transparență care nu îți arată suma din cont, adresa imobilului și valoarea exactă a bunului — mai este transparență sau este o aparență de transparență?

Răspunsul depinde în parte de cum va funcționa în practică algoritmul ANI și de ce acces vor păstra jurnaliștii și cercetătorii la datele brute. Legea lasă aceste detalii pe seama normelor metodologice, care urmează să fie elaborate. Urmărim.