Măsurile educative pentru minori se prelungesc din 20 iulie 2026 — supravegherea poate ajunge acum la un an, nu la șase luni
Pe 20 iulie 2026, președintele Nicușor Dan a semnat decretul de promulgare a legii care modifică Titlul V din Codul penal, partea dedicată minorilor care răspund penal, potrivit informațiilor publicate de JURIDICE.ro. Legea (PL-x 584/2025, pentru modificarea Legii nr. 286/2009) nu schimbă cine răspunde penal sau la ce vârstă, ci cât timp poate dura o măsură educativă neprivativă de libertate. Iar diferențele sunt semnificative: unele măsuri se pot acum aplica pe o durată dublă față de limita de până acum.
Ce înseamnă, de fapt, o măsură educativă
Codul penal tratează minorii diferit de adulți. Un copil sub 14 ani nu răspunde penal, indiferent de fapta comisă. Între 14 și 16 ani, răspunde doar dacă se dovedește că a acționat cu discernământ, adică a înțeles caracterul faptei și consecințele ei. De la 16 ani împliniți, răspunderea penală e deplină, ca la orice adult.
Diferența majoră apare la sancțiune. Un minor care răspunde penal nu primește o pedeapsă cu închisoarea, ci o măsură educativă. Legea prevede patru măsuri neprivative de libertate, în ordinea severității: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică. Internarea într-un centru educativ sau de detenție rămâne rezervată situațiilor mai grave și e singura categorie neatinsă de legea nouă.
Ce se schimbă concret
Legea extinde intervalele de timp în care instanța poate aplica fiecare dintre cele patru măsuri neprivative de libertate:
- Stagiul de formare civică — de la cel mult 4 luni, la cel mult 6 luni.
- Supravegherea — de la 2-6 luni, la 4 luni-1 an.
- Consemnarea la sfârșit de săptămână — de la 4-12 săptămâni, la 8-24 de săptămâni.
- Asistarea zilnică — de la 3-6 luni, la 6 luni-1 an.
Practic, instanța primește o marjă mult mai largă de individualizare — poate alege o durată mai apropiată de nevoile reale ale minorului, nu doar de gravitatea faptei. Legea aduce și corelări pentru situațiile în care internarea într-un centru educativ sau de detenție se înlocuiește cu asistarea zilnică, astfel încât noile durate să rămână coerente între ele.
De ce s-a schimbat legea
Argumentul din spatele modificării a fost simplu: duratele vechi erau considerate prea scurte pentru ca serviciul de probațiune să obțină rezultate reale. Un stagiu de formare civică de patru luni sau o supraveghere de șase luni lasă puțin timp pentru o intervenție care chiar schimbă ceva — școală, consiliere, distanțare de anumite anturaje. Extinderea duratelor înseamnă, în teorie, mai mult timp pentru ca măsura să-și atingă scopul, dar și un volum de muncă mai mare pentru consilierii de probațiune, care vor superviza aceiași minori pe perioade considerabil mai lungi.
Ce rămâne neschimbat
Un aspect pe care merită să-l știe orice părinte îngrijorat: măsurile educative, indiferent de durată, nu atrag interdicții, decăderi sau incapacități, conform art. 133 din Codul penal. Nu funcționează ca o condamnare din cazierul unui adult, iar aplicarea lor nu privează minorul de drepturi civile ulterioare. Vârstele de la care operează răspunderea penală rămân neschimbate, la fel și tipurile de măsuri disponibile — legea a extins doar limitele temporale, nu a introdus sancțiuni noi.
Ce înseamnă în practică
Pentru un părinte al cărui copil e cercetat penal, diferența se simte direct: o supraveghere sau o asistare zilnică dispusă acum poate dura considerabil mai mult decât ar fi durat înainte, cu implicații asupra programului zilnic al minorului și asupra gradului de implicare a serviciului de probațiune în viața lui. Pentru avocații care lucrează în dosare cu minori, durata mai mare devine un element de negociat și argumentat în instanță, mai ales în alegerea între cele patru variante, unde diferența dintre cea mai blândă măsură și următoarea ca severitate contează pentru minor și familie deopotrivă. Legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment din care devine efectiv aplicabilă în dosarele aflate pe rol.