O ordonanță adoptată după demiterea Guvernului ajunge la CCR, termenul pentru Declarația Unică e pe 25 mai și ce se întâmplă când angajatorul îți refuză concediul

1. OUG adoptată după demiterea Guvernului — o premieră constituțională în România din 1991

Pe 12 mai 2026, Avocatul Poporului, Renate Weber, a depus la Curtea Constituțională sesizarea privind neconstituționalitatea OUG nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după ce Parlamentul demisese Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură adoptată pe 5 mai. Renate Weber a declarat că este prima situație de acest fel din 1991, de când a intrat în vigoare Constituția României.

Ce este OUG 38/2026 și de ce e controversată

Ordonanța vizează modificarea mai multor acte normative, inclusiv în domenii sensibile: înzestrarea armatei prin Programul SAFE, regimul proprietății private în cadrul investițiilor de securitate națională, jaloane PNRR și sector energetic. Nu e o ordonanță oarecare de administrare curentă — și exact asta e miezul problemei constituționale.

De ce spune Avocatul Poporului că e neconstituțională

Sesizarea la CCR se bazează pe mai multe argumente distincte, toate documentate în textul oficial transmis Curții:

• Un Guvern demis nu poate adopta ordonanțe de urgență. Art. 110 alin. (4) din Constituție și art. 37 alin. (3) din Codul administrativ sunt clare: un Guvern demis prin moțiune de cenzură „nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege". El poate doar administra treburile curente. O OUG care modifică legislația proprietății, achiziții de armament și PNRR nu este administrare curentă.
• Forma publicată în Monitorul Oficial nu a primit aviz pozitiv. Consiliul Legislativ a emis inițial un aviz favorabil pe 4 mai 2026, dar pe varianta inițială a OUG. Ulterior, pe 5 mai, a emis Avizul nr. 448/2026 — negativ, pentru că proiectul fusese modificat substanțial cu 12 articole noi. Forma care a ajuns publicată în Monitorul Oficial este cea modificată, pentru care avizul era negativ, nu cel pozitiv.
• Camera de sesizare greșită. OUG afectează regimul juridic al proprietății — materie care necesită lege organică. Conform art. 75 din Constituție, proiectul trebuia trimis prima dată la Camera Deputaților ca primă cameră sesizată, nu la Senat. A mers la Senat.
• Dreptul de proprietate afectat fără garanții suficiente. OUG permite măsuri de expropriere sau preluare de bunuri în scopul investițiilor de securitate națională, fără garanțiile procedurale necesare pentru creditori și proprietari, contrar art. 44 din Constituție.

Concomitent, Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat marți existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și a recomandat Biroului permanent să sesizeze și el CCR. Decizia finală aparține președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean.

Ce urmează și ce efecte practice are

Curtea Constituțională nu are termen fix pentru pronunțare în sesizările Avocatului Poporului. Până la decizie, OUG rămâne în vigoare — efectele nu sunt suspendate automat. Dacă CCR o declară neconstituțională, toate efectele juridice ale actului sunt anulate de la momentul publicării deciziei Curții în Monitorul Oficial.

Ce înseamnă practic pentru cetățeni și firme: dacă ești proprietar de imobil sau teren care ar putea intra în proceduri de preluare sub OUG 38/2026, decizia CCR contează direct. Orice act de expropriere sau preluare pornit în baza acestei ordonanțe ar fi susceptibil de anulare dacă Curtea admite sesizarea. Recomandarea e să urmărești evoluția dosarului la CCR și să consulți un avocat înainte să semnezi ceva în legătură cu astfel de proceduri.

Surse: Digi24, Antena 3, Agerpres, DCNews, Mediafax — 12 mai 2026; sesizarea Avocatului Poporului publicată pe site-ul instituției; Constituția României, art. 110 alin. (4).

2. Declarația Unică 2026 — termen 25 mai. Cine trebuie să o depună și ce riscă dacă nu o face

Pe 12 mai 2026, avocatnet.ro a publicat un ghid actualizat privind Declarația Unică (formularul D212) pentru veniturile realizate în 2025. Termenul limită este 25 mai 2026, iar depunerea se face exclusiv online, pe portalul ANAF (anaf.ro/declaratii/duf) sau prin SPV — nu mai există varianta pe hârtie la ghișeu.

Cine este obligat să depună D212

• PFA și profesioniști liberali (avocați, medici, arhitecți, consultanți, IT freelanceri) care au obținut venituri din activități independente în 2025, indiferent dacă au plătit sau nu impozit anticipat.
• Proprietarii care au dat bunuri în chirie în 2025 — apartamente, spații comerciale, terenuri, inclusiv prin platforme ca Airbnb.
• Investitorii care au obținut câștiguri din acțiuni la brokeri străini, dividende de la firme din UE sau alte state, câștiguri din criptomonede ori dobânzi la bănci externe. Atenție: dividendele de la firme românești au impozit reținut la sursă de firmă — nu mai depui D212 pentru ele, decât dacă ai depășit plafonul CASS.
• Cei cu venituri din străinătate de orice natură, dacă sunt rezidenți fiscali în România.
• Persoanele care au înregistrat pierdere fiscală în 2025 — trebuie declarată chiar dacă nu plătesc impozit, ca să o poți reporta în anii următori.

Ce se declară concret pentru veniturile din 2025

• Impozit pe venit: 10% pentru toate categoriile declarate în D212 depusă acum (PFA, chirii, dividende, crypto, investiții). Atenție: Legea 141/2025 crește cota la 16% pentru veniturile obținute din 2026 — dar acelea se vor declara abia în D212 din 2027.
• CASS (contribuția de sănătate): 10%, datorată dacă venitul net cumulat din surse pasive (chirii, dividende, crypto, dobânzi) depășește 6 salarii minime brute (adică 24.300 lei în 2025). Plafonul maxim al bazei de calcul este 60 de salarii minime (243.000 lei), deci CASS maxim de plătit este 24.300 lei anual. Peste plafonul ăsta, nu mai plătești indiferent cât câștigi.
• ANAF pre-completează declarația cu datele pe care le deține — venituri raportate de instituții financiare românești, impozit reținut la sursă. Brokeri străini, exchange-uri crypto și chirii nedeclarate anterior nu apar — le completezi tu.

Ce riscuri apar dacă nu depui sau depui greșit

• Amendă contravențională pentru nedepunere: între 50 și 500 de lei. Mică, dar nu singura problemă.
• Dobânzi și penalități de întârziere pe sumele datorate și nedeclarate: 0,02% pe zi dobândă + 0,01% pe zi penalitate de întârziere + 0,08% pe zi penalitate de nedeclarare. Pe o sumă de 10.000 lei, astea se adună rapid pe luni de zile.
• Control ANAF. Agenția folosește algoritmi de comparare a datelor din multiple surse. Dacă ai tranzacții pe un exchange crypto sau câștiguri la un broker străin, șansele să fie identificate și verificate au crescut semnificativ față de acum 2–3 ani.

Sfat practic: dacă ai venituri dintr-o singură sursă simplă (doar chirii, de exemplu), poți completa singur formularul online în 20 de minute. Dacă ai mai multe surse — crypto + acțiuni + chirii + venituri din UE — consultarea unui contabil sau a unui avocat fiscalist înainte de 25 mai este mult mai ieftină decât o corectare ulterioară cu penalități.

Surse: avocatnet.ro 12 mai 2026, Codul fiscal, ANAF — ghid precompletare D212/2026.

3. Angajatorul îți refuză sau tot amână concediul de odihnă? Ce poți face legal

Pe 12 mai 2026, avocatnet.ro a publicat o analiză despre refuzul angajatorilor de a aproba concediul de odihnă — un subiect care revine constant, mai ales în perioadele aglomerate din HoReCa, construcții sau retail.

Regula de bază din Codul muncii (art. 148): efectuarea concediului de odihnă este obligatorie — nu facultativă. Concediul nu poate fi înlocuit cu bani, cu excepția situației în care contractul de muncă încetează înainte ca angajatul să fi efectuat zilele rămase.

Ce drepturi ai concret

• Dreptul la programare. Angajatorul are obligația să întocmească programarea colectivă a concediilor până la sfârșitul anului precedent — sau individual, cu consultarea salariatului. Tu ai dreptul să cunoști data programată și să îți organizezi perioada liberă.
• Dreptul de a nu-ți fi întrerupt concediul arbitrar. Angajatorul poate rechema un salariat din concediu numai pentru motive obiective, de urgență, care nu puteau fi prevăzute. Rechemarile pentru „am mult de lucru" nu sunt temei legal. În plus, cheltuielile generate de rechemare (bilete, cazare rezervate, etc.) cad în sarcina angajatorului.
• Concediul neefectuat se reportează, nu se pierde. Dacă angajatorul nu ți-a permis să iei concediul în cursul anului din motive care nu îți sunt imputabile, zilele respective se reportează în anul următor. Nu pot fi pur și simplu șterse.
• Dreptul la compensare în bani dacă contractul încetează. Dacă pleci din firmă înainte să fi efectuat toate zilele de concediu din acel an, angajatorul îți plătește indemnizația de concediu aferentă zilelor rămase.

Situația specială a personalului medical

Avocatnet.ro semnalează o problemă recurentă și acută în sistemul sanitar: personalul medical care nu reușește să își ia concediul de odihnă din cauza lipsei de personal. Din punct de vedere legal, angajatorul (spitalul sau clinica) nu poate impune renunțarea la concediu, chiar dacă există deficit de personal. Obligația de a asigura resurse suficiente pentru a permite concediu este a angajatorului, nu a angajatului. Dacă situația persistă, salariatul poate sesiza ITM.

Ce faci dacă angajatorul îți refuză sistematic concediul

• Trimite cererea de concediu în scris — email sau document semnat cu confirmare de primire. Refuzul verbal nu lasă urme; refuzul scris da.
• Sesizează Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din raza angajatorului. Inspectorii pot aplica amendă angajatorului și pot dispune obligarea la acordarea concediului.
• Adresează-te tribunalului (secția litigii de muncă) printr-o acțiune în care soliciți obligarea angajatorului să îți acorde zilele de concediu și, dacă e cazul, daune morale pentru stresul generat. Jurisprudența e favorabilă angajaților în astfel de cazuri, mai ales când există documente care dovedesc refuzul repetat.

Surse: avocatnet.ro 12 mai 2026, Codul muncii art. 144–153, Directiva UE 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru.

Pe scurt

Săptămâna aceasta aduce trei mesaje clare. Primul: limitele constituționale ale unui Guvern demis există și vor fi testate la CCR — un precedent cu efecte pe termen lung asupra arhitecturii juridice a puterii executive în România. Al doilea: dacă ai avut venituri extrasal ariale în 2025, termenul de 25 mai nu e recomandare, e obligație fiscală. Al treilea: dreptul la concediu de odihnă nu este un privilegiu pe care angajatorul îl poate acorda sau refuza după chef — este un drept legal cu mecanisme concrete de protecție.