România a adoptat Legea anti-SLAPP — procesele de intimidare împotriva jurnaliștilor și activiștilor pot costa acum până la 100.000 de lei și pot fi respinse rapid în instanță

Ce este un proces SLAPP și cum funcționează ca instrument de intimidare

SLAPP vine de la Strategic Lawsuit Against Public Participation — proces strategic împotriva participării publice. Denumirea descrie cu precizie mecanismul: un actor puternic — o corporație, un politician, o firmă imobiliară — pornește un proces împotriva unui jurnalist, activist, cercetător sau ONG nu pentru că are șanse să câștige, ci pentru că procesul în sine este pedeapsa.

Principalul obiectiv al legii este protecția jurnaliștilor de investigație, a activiștilor, dar și a altor persoane fizice și juridice implicate în cauze civice, împotriva cărora se deschid procese al căror scop este intimidarea și descurajarea lor, din cauza cheltuielilor disproporționate ale proceselor și a duratei acestora.

Modelul clasic: un jurnalist scrie un articol despre fraudă la o firmă. Firma îl dă în judecată pentru defăimare, cerând daune de 2 milioane de lei. Procesul durează 5 ani și costă zeci de mii de euro în onorarii de avocat. Chiar dacă jurnalistul câștigă în final, și-a consumat resurse enorme, a trăit cu stresul unui proces pe tot parcursul, iar publicația a evitat probabil să mai scrie subiecte similare. Firma a câștigat — nu procesul, ci tăcerea.

România era printre puținele state membre UE care nu aveau niciun mecanism procedural special pentru astfel de situații. Termenul de transpunere a Directivei UE 2024/1069 era 7 mai 2026 — România a depășit termenul cu peste patru luni. Acum legea există.

Cine este protejat de lege — definiția legală a „acțiunilor de mobilizare publică"

Legea nu protejează orice persoană chemată în judecată, ci pe cei care acționează în sfera participării publice. Legea definește „acțiunile de mobilizare publică" drept declarații sau activități desfășurate în exercitarea libertății de exprimare și informare, a libertății artelor și științelor ori a libertății de întrunire și asociere, atunci când acestea privesc o chestiune de interes public.

Practic, sunt protejate:

• Jurnaliștii de investigație — articole, reportaje, investigații publicate în presa scrisă, online sau audiovizuală;
• ONG-urile și asociațiile care desfășoară activități de advocacy, campanii de interes public sau monitorizare a autorităților;
• Activiștii și apărătorii drepturilor omului — persoane care denunță public abuzuri, discriminare sau corupție;
• Cercetătorii și academicienii ale căror publicații sau declarații publice abordează chestiuni de interes public;
• Avocații care reprezintă clienți în cauze sensibile și care pot deveni ei înșiși ținte ale presiunilor juridice.

Cu alte cuvinte, nu orice proces pierdut de un jurnalist este automat un SLAPP. Legea se aplică exclusiv când există o legătură clară între subiectul procesului și participarea publică a persoanei vizate. Un jurnalist dat în judecată pentru că a accidentat o mașină nu intră sub protecția acestei legi — același jurnalist dat în judecată pentru un articol de investigație, da.

Ce mecanisme concrete introduce legea — șase instrumente juridice noi

1. Cauțiunea obligatorie pentru reclamant

Persoana vizată de un presupus proces SLAPP poate cere instanței să oblige reclamantul să depună o cauțiune — o sumă de bani care să acopere cheltuielile de judecată estimate și eventualele despăgubiri. Este un mecanism important deoarece mută o parte din riscul financiar asupra celui care pornește procesul.

Efectul practic este semnificativ: dacă știi că trebuie să depui 50.000 de lei cauțiune înainte să pornești un proces, te gândești de două ori dacă îl pornești doar pentru intimidare. Cauțiunea nu elimină dreptul de a da pe cineva în judecată — dar elimină gratuitatea abuzului.

2. Respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate

Legea introduce o procedură accelerată prin care pârâtul poate cere instanței să analizeze imediat dacă cererea are un minim de fundament — fără să aibă loc judecata pe fond.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, sarcina probei se inversează, iar reclamantului îi revine obligația de a demonstra că acțiunea sa nu este vădit neîntemeiată. Această inversare este esențială: în mod normal, cel acuzat trebuie să se apere. Acum, cel care pornește procesul trebuie să demonstreze că procesul merită să continue.

Scopul este ca o persoană chemată în judecată pentru participarea sa la dezbaterea publică să nu fie obligată să suporte ani de litigiu pentru o acțiune care, încă de la început, prezintă caracteristicile unui proces abuziv.

3. Publicarea hotărârii prin care este constatat caracterul abuziv

Dacă instanța constată că procesul a fost abuziv, hotărârea poate fi publicată — cu efect de transparență și descurajare. Un actor care a folosit instanțele ca armă de intimidare se trezește cu o hotărâre publică care îl identifică explicit în această calitate. Efectul reputațional poate fi considerabil, mai ales pentru companii sau persoane publice.

4. Despăgubiri materiale și morale

Persoana vizată de un proces SLAPP poate solicita despăgubiri pentru prejudiciul real suferit — cheltuieli juridice, venituri pierdute, prejudiciu moral, stres și impact asupra vieții profesionale. Legea recunoaște explicit că un proces de intimidare produce daune reale, nu doar inconveniente.

5. Amendă judiciară între 10.000 și 100.000 de lei

Instanța poate aplica reclamantului o amendă judiciară între 10.000 și 100.000 de lei dacă constată că procesul a fost pornit abuziv. Aceasta este cea mai vizibilă noutate din punct de vedere sancționator — o sumă suficient de semnificativă pentru a fi descurajantă, inclusiv pentru actori cu resurse financiare importante.

6. Obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată

Regula generală în dreptul procesual civil este că cel care pierde suportă cheltuielile de judecată ale câștigătorului. Legea anti-SLAPP confirmă expres această regulă în contextul proceselor abuzive și o întărește prin celelalte mecanisme — astfel încât pârâtul care câștigă să nu rămână cu o victorie goală și un cont bancar golit de onorarii.

Protecție împotriva hotărârilor din state terțe

Un element mai puțin discutat, dar juridic important: legea introduce și măsuri de protecție împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în state din afara UE care ar putea fi folosite pentru executare în România împotriva persoanelor implicate în participarea publică.

Scenariul vizat: un jurnalist român este dat în judecată într-o jurisdicție mai permisivă — o țară fără protecții SLAPP — și obține o hotărâre favorabilă acolo, pe care încearcă să o execute în România. Legea anti-SLAPP blochează recunoașterea și executarea unor astfel de hotărâri dacă sunt contrare ordinii publice sau dacă procesul din statul terț prezintă caracteristicile unui SLAPP.

Ce critică UZPR și ce rămâne nerezolvat în forma adoptată

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a urmărit procesul legislativ și a transmis amendamente. Concluzia lor după adoptare este nuanțată — legea este un progres real, dar cu lacune importante:

• Protecția vizează exclusiv procedurile civile. UNBR a cerut extinderea protecției juridice dincolo de litigiile civile. Procesele penale și administrative pot fi folosite la fel de eficient pentru intimidare — plângeri penale frivole, contestații administrative blocante — dar acestea rămân în afara sferei de aplicare a legii.
• Procesele în curs nu sunt acoperite. Forma adoptată de Senat nu conține o dispoziție tranzitorie care să prevadă expres aplicarea noilor garanții și cauzelor începute înainte de intrarea în vigoare a legii. Asta înseamnă că persoanele care se confruntă deja cu procese ce ar putea fi considerate SLAPP riscă să nu poată beneficia de noile mecanisme speciale de protecție. Cei care au dosare pe rol acum nu pot invoca mecanismele din noua lege.
• Protecția avocaților rămâne parțial neacoperită. UNBR a solicitat garanții ferme pentru avocații care reprezintă clienți în cauze sensibile și care devin ei înșiși ținte ale presiunilor juridice. Forma finală nu a inclus toate propunerile UNBR în această privință.

UZPR continuă demersurile instituționale pentru completarea cadrului legislativ cu garanțiile pe care le consideră esențiale: extinderea protecției la procedurile penale și administrative, clarificarea situației proceselor în curs și consolidarea mecanismelor de sprijin juridic și financiar pentru persoanele vizate.

Ce urmează — promulgare și intrare în vigoare

Adoptarea de către Senat pe 8 septembrie 2026 reprezintă ultimul vot parlamentar. Legea merge acum la promulgare de către Președintele Nicușor Dan. Dacă nu există sesizare la CCR sau cerere de reexaminare, promulgarea survine în termen de 20 de zile de la transmitere. Legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Odată publicată, instanțele vor putea aplica mecanismele anti-SLAPP în orice dosar civil nou în care pârâtul invocă aplicabilitatea legii. Formarea profesională a judecătorilor și avocaților în materia noilor proceduri este prevăzută expres de lege — un element important pentru că un mecanism procedural nou, aplicat greșit, poate produce rezultate contrare scopului său.

Surse: Juridice.ro — 9 septembrie 2026; UNBR — comunicat 8 septembrie 2026; UZPR — 10 septembrie 2026; Gazarul.ro — 11 septembrie 2026; DNNews24.ro — 9 septembrie 2026; ClujUst.ro — 9 septembrie 2026; Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția persoanelor implicate în participarea publică.

Concluzie

Legea anti-SLAPP este cea mai importantă modificare procedurală din dreptul civil român în domeniul libertății de exprimare din ultimul deceniu. Nu face jurnalismul mai ușor și nu elimină procesele — dar schimbă raportul de forțe: cel care pornește un proces de intimidare plătește acum un preț real, nu simbolic.

Lacunele — mai ales absența protecției în dosarele penale și administrative și lipsa dispoziției tranzitorii pentru procesele în curs — sunt reale și vor genera presiune pentru o completare legislativă. Dar o lege imperfectă care există este mai utilă decât o lege perfectă care nu există.

Dacă ești jurnalist, activist, avocat sau ONG și ai pe rol un dosar despre care crezi că a fost deschis pentru intimidare, discuția cu un avocat specializat în drept procesual civil despre cum se aplică noile mecanisme în situația ta concretă este acum mai relevantă ca oricând.